To Cloud, or not to Cloud? This is the question…

Citesc în ultimele luni tot mai multe articole despre evoluţia spectaculoasă a serviciilor cloud, în mod evident accelerată şi de situaţia pandemică, iar impresia mea e că acest business se îndepartează tot mai mult de sfera IT, începând să fie oarecum tratat ca un business de imobiliare, în special de către investitori…

Nici n-am apucat să cuget dacă o fi bine, o fi rău, că in universul biţilor din cloud, ultimele zile au fost realmente fierbinţi (fără să fiu tendenţios), pornind de la nefericitul incendiu care a distrus complet SBG2 şi parţial SBG1, centre de date din Strasbourg ale OVH destinate serviciilor Cloud. OVHcloud este cel mai mare furnizor de servicii cloud din Europa şi al treilea la nivel global. Evident, un astfel de incident nu are cum sa nu aibă un impact negativ asupra clienţilor direct afectaţi, dar m-a surprins magnitudinea impactului pentru câteva business-uri care fie au pierdut complet datele, fie au avut nevoie de câteva zile pentru a-şi reporni serviciile. Ce nu m-a surprins deloc, este că în egală măsură au fost afectate şi servicii maliţioase care par să fie omniprezente în cloud-ul public.

Cert este că acest incident a fost un bun prilej pentru sceptici de a se exprima cu vehemenţă împotriva cloud-ului, pentru cei care plănuiesc să-şi extindă sau să mute complet serviciile în cloud să reia analizele de oportunitate, dar mai important, pentru toţi cei care au urmărit incidentul să-şi reanalizeze politicile de continuitate.

Cu toate astea, cireaşa de pe tort a venit acum câteva zile de la Octave Klaba, proprietarul OVHcloud, care a afirmat că va revoluţiona standardele aceastei industrii prin a include backup-ul în oferta de bază a serviciilor cloud. Mă bucur că noi, la ITPS, am înțeles acest lucru și oferim backup în pachetul de bază. Sunt convins că există mulţi alţi furnizori de cloud care procedează la fel, mi-e destul de greu să concep un serviciu sau o aplicaţie fără backup, fie că e in cloud sau on-premise. Să fiu eu prea naiv?

În ultimul an, cu toţii am fost puşi la grea încercare, iar pe zi ce trece, serviciile IT în cadrul unei companii devin din ce în ce mai importante, şi din ce în ce mai vizibile, atât intern, cât şi extern. Această realitate implică o presiune tot mai mare pe umerii IT-ului şi îl obligă să se identifice cu atribute de genul: flexibil, controlabil, previzibil, disponibil, sigur şi nu în ultimul rând, avantajos (nu zic ieftin). Din experienţa mea, cei care au reuşit să se identifice cu aceste atribute, indiferent că au reuşit asta fiind reactivi sau proactivi, şi-au mai însuşit unul: adaptabil! Poate unii ar zice “de ce nu poate fi şi norocos?”. Cred cu tărie că adaptabilitatea este cea mai sănătoasă cale să reduci sau, în mod ideal, să elimini presiunea situaţiei.

Tocmai această evoluţie spectaculoasă a serviciilor cloud demonstreză că multe business-uri s-au adaptat, prin faptul ca au regăsit în aceste servicii o metodă eficientă de a suplimenta sau externaliza infrastructura IT, sau pentru a contracta direct aplicaţii/platforme cloud-based. Să nu vă imaginaţi că deodata nu s-a mai investit on-premise, în propriile infrastructuri sau platforme, pentru că nu este cazul. Multe companii şi instituţii publice din ţară au realizat investiţii serioase pentru a se adapta situaţiei, în special pentru a asigura o productivitate continuă. Dovadă este şi faptul că n-am auzit vreun  producător de tehnologie care să fi raportat vânzări mai mici în 2020, contrar proiecţiei realizate de Gartner la finalul anului trecut.

Acum, ca să răspund la întrebarea din titlu “to cloud, or not to cloud?”, internetul (inclusiv acest blog) abundă de articole în care sunt expuse diverse scenarii, în care se potriveste mai mult cloud-ul sau mai mult o infrastructură on-premise, sau un scenariu hibrid. Din experientă, realitatea răspunde mai întotdeauna cu “depinde”, iar dacă te afli în cumpănă, întreabă-ne! E gratis ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *